Gestația este perioada de timp dintre concepție și naștere, timp în care bebelușul crește și se dezvoltă în pântecele mamei. Vârsta gestațională se defineşte ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual normal până la data naşterii. Vârsta gestațională este de asemenea termenul obișnuit folosit în timpul sarcinii pentru a descrie cât de avansată este sarcina.
Așa cum spuneam, se măsoară în săptămâni, din prima zi a ultimului ciclu menstrual al femeii până la data curentă în care medicul face ecografia sau controlul ginecologic. O sarcină normală poate varia de la 38 la 42 de săptămâni. Sugarii născuți înainte de 37 de săptămâni sunt considerați prematuri. Sugarii născuți după 42 de săptămâni sunt considerați postmaturi.
Pentru a stabili corect dacă un făt are dimensiunile corespunzătoare vârstei sale de gestație (appropriate for-gestational age – AGA) este importantă cunoașterea corectă a vârstei sarcinii. În general, data concepției nu poate fi stabilită cu precizie, făcând excepție sarcinile obținute după tehnici de reproducere umană asistată.
Cunoscând prima zi a ultimului ciclu menstrual se poate afla vârsta gestațională. Medicul va adăuga 280 de zile la prima zi a ultimului ciclu menstrual, pentru a stabili data la care va avea loc nașterea. Acest calcul nu este întotdeauna cel mai corect, dar este un indicator util pentru monitorizarea dezvoltării și creșterii fătului.
Înainte de naștere, medicul ginecolog sau specialist în ecografie va utiliza ultrasunete pentru a măsura dimensiunea capului, abdomenului și osului coapsei bebelușului. Aceasta oferă o imagine asupra cât de bine crește copilul în uter.
După naștere, vârsta gestațională poate fi măsurată examinând greutatea, lungimea, circumferința capului, semnele vitale, reflexele, tonusul muscular, postura și starea pielii și a părului.
Dacă rezultatele vârstei gestaționale ale bebelușului după naștere se potrivesc cu vârsta calendaristică, se spune că fătul este ”adecvat vârstei gestaționale” (AGA). Fătul adecvat pentru vârsta de gestație este fătul la care elementele de biometrie se încadrează între limitele normale pentru această vârstă. Aceștia au rate mai mici de probleme și deces decât bebelușii mici sau mari pentru vârsta lor gestațională. Greutatea pentru sugarii care se nasc la vârsta gestațională normală va fi cel mai adesea cuprinsă între 2.500 de grame și 4.000 de grame.
Sugarii care cântăresc mai puțin sunt considerați mici pentru vârsta gestațională (SGA).
Sugarii care cântăresc mai mult sunt considerați mari pentru vârsta gestațională (LGA).
Criteriile prenatale ce stabilesc vârsta gestațională sunt:
Vârsta gestațională și vârsta fetală sunt diferite. Așa cum am menționat anterior, vârsta gestațională este perioada de timp care a trecut din prima zi a ultimului ciclu menstrual până în momentul nașterii. Vârsta fetală este mai scurtă cu două săptămâni decât vârsta gestațională.
Vârsta fetală a fătului permite medicilor să determine dacă bebelușul se dezvoltă în mod corespunzător, în conformitate cu vârsta sa și, care va fi data la care urmează să aibă loc nașterea.
În funcție de vârsta fătului, medicul ginecolog va face recomandări de îngrijire prenatală pentru menținerea sănătății mamei și a copilului. În funcție de vârsta exactă sau estimativă a fătului, medicul va recomanda anumite tipuri de investigații prenatale.
Vârsta fetală este importantă pentru a se evalua cât mai corect modul în care fătul crește și se dezvoltă. Medicul va face un grafic de creștere fetală pentru a face măsuratori adecvate, dacă fătul crește în ritmul corect și sănătos, și dacă organele interne ale acestuia se formează la momentul potrivit.
În funcție de vârsta gestațională evaluată pe baza criteriilor obstetricale și neonatale, nou-născuții pot fi încadrați în 3 categorii mari:
Legătura dintre greutate și talie, (greutate în grame/ talia în centimetri) indicele ponderal, va ajuta la definirea nou-născuților ca fiind mici, normali sau mari pentru vârsta gestațională.
Evaluarea ecografică periodică a dimensiunilor fetale oferă informații utile cu privire la creșterea și dezvoltarea fătului. Aceasta permite îmbunătățirea predicției unei creșteri insuficiente, și în special detecția feților cu risc crescut de morbiditate.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…