Dacă sunt stresată, bebelușul meu simte? Este fără îndoială una dintre temerile mamelor moderne, care trăiesc într-o societate permanent în schimbare, plină de evenimente și agitație, cu joburi care le solicită pe plan psihologic mult mai mult decât se întâmpla în trecut. Majoritatea femeilor însărcinate sunt conștiente de sfaturile recomandate de medici pentru a renunța la fumat, să evite alcoolul și peștele, dar câte dintre ele se preocupă în mod special de stresul în sarcină?
Se știe că nivelurile ridicate de stres sunt periculoase pentru sănătatea noastră, în general, afectând imunitatea și crescând riscul pentru boli infecțioase și non-infecțioase. În timpul sarcinii, stresul prezintă pericole care țin de dezvoltarea fizică a copilului, a gravidei și care se răsfrâng ulterior asupra relației de familie.
Stresul în sarcină este frecvent întâlnit, mai ales dacă sarcina a fost neplanificată. Pentru că venirea unui copil înseamnă o serie de schimbări în viața familiei, inclusiv relația părinților, veniturile și locul de muncă și implicit anumite schimbări în stilul de viață, poate chiar schimbarea locuinței. Alteori, stresul este legat de evenimente specifice, cum ar fi schimbări la locul de muncă, dar poate apărea și ca o stare de anxietate sau îngrijorare constantă.
Dezvoltarea fătului nu este nici pe departe un proces „autonom”, dimpotrivă fătul este strâns legat de mamă, nu doar din punct de veder fizic prin intermediul cordonului ombilical de unde primește oxigen și nutrienți, ci și la nivel emoțional. În sarcină, expunerea la stres este asociată cu un risc mai mare de naștere prematură și cu o greutate mai mică la naștere. Nașterea prematură este cauza principală de deces și dizabilitate la copii până la vârsta de cinci ani, conform cercetărilor.
Copiii mamelor care au fost stresate în timpul sarcinii prezintă o susceptibilitate crescută la astm și alergii în copilărie, precum și rate mai mari de spitalizare pentru boli infecțioase, precum boli respiratorii și gastroenterită. Uneori, apare riscul de pierdere a sarcinii, inclusiv după primul trimestru.
Cercetările s-au concentrat, de asemenea, pe consecințele stresului în timpul sarcinii asupra sănătății mintale și a cunoașterii ulterioare a copilului. Copiii mamelor care au raportat mai multe evenimente stresante în timpul sarcinii au mai multe șanse să dezvolte probleme de comportament pe parcursul copilăriei. Studiile arată, de asemenea, abilități cognitive reduse la copiii ale căror mame au suferit un șoc puternic în timp ce erau însărcinate.
Mamele care au fost stresate sau anxioase în timpul sarcinii sunt mai vulnerabile la dezvoltarea depresiei postnatale, iar stresul în timpul sarcinii poate avea efecte de lungă durată pentru familie în ansamblu.
S-a demonstrat că apariția stresului are ca rezultat o creștere a cortizolului – hormonului stresului, care apoi traversează placenta către făt. Specialiștii sunt de părere că expunerea la un nivel de cortizol crescut ar putea pregăti fătul în curs de dezvoltare pentru o lume pe care mama o percepe ca fiind stresantă. Astfel, problemele de comportament de care suferă copilul mai târziu pot fi considerate ca fiind adaptative.
De exemplu, dacă un copil este programat să supraviețuiască într-o lume care este stresantă, acesta trebuie să fie hiper-vigilent la pericol potențial (nu se poate concentra la sarcini individuale), hiperactiv (gata să se miște și să exploreze), predispus la agresiune ( necesar să lupte împotriva prădătorilor). Toate aceste simptome sunt asociate bolilor precum anxietatea, ADHD și tulburarea de comportament.
Cea mai bună strategie de a face față stresului nu este să negi existența acestuia, ci să găsești metodele cele mai bune pentru a-l gestiona. Așadar, noi îți prezentăm câteva dintre cele mai eficiente metode a combate stresul, dar suntem convinși că poți găsi mai multe de atât:
Mișcarea fizică moderată și plimbările în aer liber, yoga, meditația și lectura, toate te pot ajuta la gestionarea stresului. Deși este percepută ca inaccesibilă sau elitistă, studiile arată că yoga de grup este o metodă extraordinară de reducere a stresului și de rezolvare a problemelor. Programarea timpului pentru odihnă și rediscutarea sarcinilor de muncă în perioada sarcinii cu angajatorul sunt alte modalități de a reduce stresul.
Atunci când stresul devine copleșitor, este important să discuți cu un medic care îți supraveghează sarcina care te poate sfătui să mergi la unui psiholog pentru a te ajuta să gestionezi stresul din viața ta.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…