Călătoria emoțională și fizică a sarcinii este una fascinantă pentru femei. Miracolul vieții este trăit de viitoarea mamă în cele 9 luni de sarcină, timp în care corpul ei se transformă pentru a permite micii ființe să crească și să devină bebelușul superb pe care abia așteaptă să-l țină în brațe.
Pe măsură ce timpul trece, gravidele încep să se întrebe despre dezvoltarea copilului lor în interiorul pântecelui. O întrebare frecventă pe care multe persoane și-o adresează, nu numai viitoare mame, este „Cum respiră bebelușii în burtică?” Însă, aceasta nu este singura curiozitate despre viata intrauterina, de aceea, ne-am gândit ca de această dată să povestim despre cele mai uimitoare lucruri care se petrec cu bebelușul în pântecul tău:
S-ar putea să afli cu surprindere că bebelușii nu respiră în pântece, cel puțin nu în modul în care noi înțelegem „respirația”. De fapt, bebelușii nu își vor folosi plămânii pentru respirație decât după ce se vor naște. Dar, asta nu înseamnă că nu primesc oxigen. După cum probabil știi deja, cordonul ombilical reprezintă legătura de viață esențială între mamă și copil. De-a lungul sarcinii, placenta și cordonul ombilical sunt, probabil, cele mai importante organe care permit copilului să se dezvolte și să obțină tot ceea ce are nevoie de la mama sa, inclusiv oxigenul atât de necesar vieții.
Fiecare respirație pe care o ia mama aduce oxigen în fluxul sanguin, care este apoi transportat în placentă prin cordonul ombilical și în copil. Inima bebelușului va pompa sângele oxigenat către corp pentru a-l ajuta să continue să crească și să se dezvolte. Pe toată durata sarcinii, copilul trăiește în mediu lichid, adică în lichidul amniotic. Acest lichid amniotic este vital pentru a permite plămânilor să se extindă și să se dezvolte normal.
În jurul săptămânilor 10 – 11 de sarcină, copilul începe să inhaleze cantități mici de lichid amniotic. Această inhalare este mai mult ca o acțiune de înghițire, care ajută plămânii să se dezvolte în continuare. Până la cel de-al treilea trimestru de sarcină, bebelușul va începe să exerseze mișcări asemănătoare respirației, care implică mișcări de compresie și expansiune ale plămânilor, similare cu procesul pe care noi îl numim „respirație”.
Zgomotele pe care le aude fătul sunt cele din interiorul corpului (aprox 85 de decibeli), mai exact: ritmul cardiac al mamei, procesul de digestie, aude cum circulă sângele prin vene și cum “bolborosește” lichidul amniotic. Deși există o serie de ”bariere” între făt și zgomotul din exteriorul pântecului, lichidul amniotic, membranele embrionare, uterul și abdomenul mamei, fătul reacționează la o mulțime de stimuli din exterior, printre care și zgomotul. Există studii de specialitate care confirmă că vocile ajung în uter.
Pe la 15 săptămâni, cu ajutorul ultrasunetelor s-a observat că bebelușii reacționează și se mișcă la un hohot de râs ori la un simplu strănut al mamei. De asemenea, ei memorează vocea mamei și a altor persoane apropiate, pe care le ascultă în mod constant, cum ar fi tatăl sau frații, iar după naștere copilul manifestă vizibil preferințe pentru vocile părinților pe care le-a auzit când era în burtică.
Tot specialiștii ne spun că papilele gustative se dezvoltă când fătul ajunge în săptămâna 15-20 de sarcină, iar unii experți cred că mâncând alimente variate și sănătoase în sarcină, poți obișnui bebelușul de pe acum cu gusturile diverse, astfel încât după naștere diversificarea să nu fie o problemă. Explicația vine de la faptul că bebelușul înghite din lichidul amniotic, iar acest lichid, care conține proteine, glucide, lipide, are un gust influențat de ceea ce mănâncă gravida.
Mai multe studii demonstrează că bebelușul simte și reține starea emoțională a mamei. De exemplu, s-a observat în timpul ecografiilor că mulți bebeluși par să se bucure atunci când și mămicile lor râd.
Folosind tehnologia cu ultrasunete, oamenii de ștință au descoperit că bebelușii pot să plângă în burtică pe perioada sarcinii. Asta nu ar trebui să te îngrijoreze, deoarece plânsul este un mod important de comunicare pe care un bebeluș îl folosește pentru a-și exprima sentimentele. De asemenea, este și modul lor perfect de a intra în lume.
Mama poate diferenția sughițul bebelușului de orice altă mișcare prin ritmicitatea mișcărilor. Când fătul sughiță, mama resimte o mișcare ritmică, similară unei contracturi musculare care se repetă de multe ori, la intervale regulate. Specialiștii spun că sughițurile pot apărea la nenăscuți chiar din primul trimestru, dar gravida nu le va putea simți decât mult mai târziu în perioada sarcinii. Există posibilitatea ca unele femei să nu simtă niciodată sughițurile bebelușului din burtică, pentru altele, însă, acest fenomen poate apărea zilnic din a doua jumătate a sarcinii.
Înainte de a veni la lumina zilei, bebelușii sunt capabili să facă lucruri uimitoare în burtica mamei, iar cercetările științifice au demonstrat aceste lucruri. Bebelușii trăiesc în burtica mamei adevărate experiențe și sunt atât de mult legați de mamă, încât simt chiar și cele mai mici schimbări de comportament sau stare emoțională.
Pentru că o burtică fericită înseamnă un bebeluș fericit, ai grijă de tine pe toată durata sarcinii, iar pentru viitorul puiului tău alege recoltarea celulelor stem la naștere, iar noi ne vom ocupa de siguranța lor în cele mai bune condiții.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…