Lung de 50-60 cm, cordonul ombilical este legătura fizică din mamă și copilului ei nenăscut. Cordonul ombilical începe să se formeze din ziua 21 de sarcină și crește odată cu dezvoltarea fătului, fiind responsabil cu transferul nutrienților de la placenta mamei la făt. Este compus din gelatina Wharton, o venă care transportă sângele oxigenat și nutrienții, și două artere care transportă sângele neoxigenat, epuizat de nutrienți.
Deși multă vreme, cordonul ombilical a fost considerat un deșeu, fără valoare biologică, fiind aruncat (incinerat) imediat după naștere, de la începutul anilor 1990 situația s-a schimbat. Astfel, cordonul ombilical a devenit obiectul investigațiilor medicale pentru mulți cercetători, dincolo de rolul său fiziologic de a asigura legătura între placentă și făt în timpul sarcinii.
Sângele ombilical reprezintă o sursă extrem de valoroasă de celule stem tinere, nașterea fiind momentul unic în care acesta poate fi recoltat. Concentraţia de celule stem din sângele fetal este mai mare decât în orice alt moment al vieţii.
Orice alterare a caracteristicilor cordonului ombilical, ca de exemplu lungimea mai scurtă sau mai lungă față de normal, modificări structurale (hematoame, ulceratii, varice, hemagioame, teratoame etc), malformații arteriovenoase (există o singură arteră) pot induce afectare fetală perinatală, asfixia reprezentând aproximativ 15% dintre cauzele de mortalitate și morbiditate ale acestei perioade. Circulara pericervicală de cordon ombilical, așa cum este denumită în termeni de specialitate, înseamnă situația în care cordonul este înfășurat în jurul gâtului copilului.
Într-o sarcină normală, poziția îndoită a fătului asigură protecția cordonului în concavitatea creată între genunchi și coate, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să se deplaseze. Datorită structurii lui, cordonul are rezistență la întindere, presiune și torsiune. Există însă factori care pot determina aceste anomalii de deplasare ale cordonului ombilical, ce țin de făt și sunt responsabile de alunecarea cordonului și anume: poziționarea anormală a fătului, malformațiile fetale sau sarcinile multiple.
De asemenea, modificările aspectului cordonului ombilical pot semnala probleme medicale cu debut intrauterin, particularități cantitative ale gelatinei Wharton.
În viața intrauterină, sângele circulant de la nivelul vaselor ombilicale și al placentei reprezintă “vehiculul” prin care se asigură aportul de oxigen și de substanțe nutritive fundamentale creșterii și dezvoltării fătului și preluarea substanțele nefolositoare (“deșeurile”) rezultate în urma metabolismului tisular al fătului. Imediat după nașterea copilului și secționarea cordonului ombilical, în vasele de sânge din cordonul ombilical și în placentă rămâne restantă o cantitate de sânge.
Celulele stem din sângele ombilical, comparativ cu alte surse de celule stem adulte, prezintă caracteristici speciale: sunt celule stem “tinere”, cu o capacitate mai mare de multiplicare și de diferențiere celulară, pe durata stocării fără a fi afectate de factorii de mediu (radiații, infecții, medicamente toxice etc), de trecerea timpului, de boli sau de contaminare cu celule tumorale.
Concentraţia de celule stem din sângele fetal este mai mare decât în orice alt moment al vieţii. Celulele stem sunt singurele care pot fi „instruite” în direcţii diferite și se dovedesc a fi utile pentru tratamentul unor afecţiuni medicale. Primul transplant de celule stem, transplantul natural are loc la naştere atunci când placenta şi cordonul ombilical încep contractarea şi pompează sânge spre nou-născut. După ce sângele a fost distribuit tuturor compartimentelor, fluxul sanguin se oprește şi cordonul nu mai pulsează.
Interesul mare al cercetătorilor pentru cordonul ombilical, ca sursă de celule utilizabile terapeutic, se datorează particularităților speciale și avantajelor celulelor stem:
Prin cordonul ombilical se transmit fătului substanțele necesare vieții, precum și oxigenul esențial supraviețuirii copilului în pântecul mamei. Astfel, între copil și placentă circulă mereu o cantitate de sânge. Această cantitate este undeva la aproximativ 30% din cantitatea totală de sânge a bebelușului. Așadar, dacă se taie cordonul ombilical imediat după naștere, bebelușul este privat de cantitatea de sânge ce se află în cordon și placentă. În schimb, dacă se așteaptă întârzierea tăierii cordonului ombilical cu câteva minute, această cantitate de sânge se întoarce la bebeluș.
Conform mai multor studii de specialitate, realizate de medici obstetricieni și neonatologi au fost studiate mii de mame și nou-născuții lor și s-a ajuns la concluzia că tăierea cordonului ombilical nu trebuie făcută imediat după naștere. În cazurile în care cordonul ombilical a fost tăiat după 1-3 minute de la naștere, nou-născuții au avut o greutate mai mare și un nivel mai ridicat de fier în organism decât în cazul copiilor unde cordonul a fost tăiat imediat.
Ține cont, că imediat după nașterea copilului, vasele ombilicale sunt încă deschise pentru câteva zile după naștere, oferind acces direct la fluxul sanguin. Țesutul devitalizat din această zonă poate fi un mediu excelent pentru bacterii, în special dacă zona este menținută umedă sau în cazul în care se aplică substanțe ce pot contamina. Păstrarea cordonulului ombilical curat și uscat este importantă ca metodă profilactică a infecțiilor, deoarece nou-născuții nu-și dezvoltă propria floră protectoare decât după primele 24 ore de viață. Bontul ombilical este colonizat de bacterii din mediul înconjurător cum ar fi vaginul și tegumentul mamei sau mâinile îngrijitorilor.
Pentru că știm că multe mame se gândesc atât la siguranța copilului, cât și la ceea ce simte în acele momente, vrem să îți spunem că la tăierea cordonului ombilical, bebelușul nu simte nimic. Chiar dacă se taie ”conexiunea’ dintre mamă și făt acest lucru este natural și nu provoacă disconfort nou-născutului. În realitate, bebelușul nu simte nimic, cordonul ombilical neavând niciun nerv în interiorul său.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…