Diabetul de tip 1 este caracterizat prin pierderea insulinei din cauza faptului că sistemul imunitar distruge celulele din pancreas. În lipsa acestor celule producătoare de insulină, glicemia crește la niveluri periculoase. Astfel, în acest caz este necesară administrarea de insulină. Insulina este hormonul care asigură necesarul energetic celular, prin utilizarea zahărului (glucozei) de către celule.
Diabetul zaharat tip 1 apare la orice vârstă, însă predomină la copii și adulți tineri, motiv pentru care este denumit și diabet juvenil. Ritmul în care celulele secretoare de insulină sunt distruse este variabilă, astfel la copii boala se instalează brusc deoarece celulele beta pancreatice sunt rapid distruse, în timp ce la adulți, debutul este lent pentru că distrugerea celulară se produce progresiv.
Diabetul zaharat de tip 1 mai este cunoscut și sub numele de diabet zaharat insulino dependent tocmai pentru că pacienţii diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 1 încă sunt nevoiţi să apeleze zilnic la injecţii cu insulină.
Simptomele diabetul zaharat tip 1 se instalează rapid, în câteva zile sau săptămâni și sunt determinate de nivelul crescut al glucozei sanguine. În fazele de debut, uneori simptomele pot trece neobservate de către pacient, mai ales dacă persoana a avut de curând gripă. Aceste simptome apărute la debut sunt reprezentate de:
În fiecare an, mii de persoane în întreaga lume sunt diagnosticate cu diabet zaharat de tip 1, o boală autoimună gravă. Pacienții sunt nevoiți să-și auto-administreze insulină pentru a-și ține sub control nivelul de glucoză din sânge.
În ultimii ani, progresele în laborator au atras atenția asupra unei abordări alternative: tratamentul cu celule stem. Cel mai cunoscut este studiu este cercetarea din 2014, când un grup de cercetători de la Universitatea Harvard a raportat utilizarea celulelor producătoare de insulină derivate din celulele stem embrionare umane și celule stem pluripotente induse pentru scăderea nivelului glicemiei la șoareci. Inspirate de astfel de succese, numeroase laboratoare înregistrează acum progrese rapide în tehnologia celulelor stem umane pentru a dezvolta echivalenți funcționali ai celulelor beta și a altor tipuri de celule pancreatice. Alte grupuri dezvoltă biomateriale noi pentru a încapsula astfel de celule și pentru a le proteja împotriva sistemului imunitar fără a fi nevoie de imunosupresoare.
O echipă de specialişti din cadrul Universităţii din California în parteneriat cu ViaCyte, Inc., o firmă de biotehnologie au încercat și a reușit să transforme celulele stem în celule beta pancreatice, complet funcţionale. ”Am reuşit să generăm celule ce produc insulină, care arată şi acţionează precum celulele beta pancreatice pe care le avem cu toţii în corp”, a explicat fiziologul Matthias Hebrok, din cadrul Universităţii San Francisco din California.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii au analizat modul în care celulele se dezvoltă în pancreas. Ei au observat că odată create, celulele se separă în insule pancreatice. Specialiştii au analizat procesul în laborator, unde au separat artificial celulele stem şi le-au reorganizat în grupuri ce sunt formate şi în mod natural de corp. Noul aranjament a permis celulelor stem pancreatice să ajungă la maturitate şi să funcţioneze la fel ca celulele obişnuite ce produc insulină. De asemenea, atunci când au fost transferate la şoareci sănătoşi, celulele au continuat să producă insulină.
Profesorul dr Robert R. Henry a declarat că va implanta sub pielea pacienților celule derivate din celule stem incapsulate special, unde se crede că se vor maturiza în celulele beta pancreatice care să producă un flux continuu de insulină necesară organismului. Testele anterioare la animale au arătat rezultate promițătoare, dar acum este nevoie pentru a determina că această abordare conferă siguranță la om.
O altă provocare majoră este furnizarea de celule pacientului într-un pachet care protejează atacul imun, menținând celulele pe deplin funcționale. Cercetătorii au urmărit două strategii principale: microcapsularea, în care celulele stem sunt imobilizate, individual sau sub formă de clustere mici și macroencapsularea, în care un număr mai mare de celule stem sunt puse într-un dispozitiv mult mai mare, implantabil.
Studiul a arătat că dispozitivul a fost sigur, bine tolerat și protejat de sistemul imunitar adaptativ – și că unele celule s-au diferențiat în insule pancreatice care funcționează.
Cercetările sunt în continuare în desfășurare pentru a evalua siguranța și eficienta terapiilor înainte de a fi testate la om, descoperind riscuri neprevăzute sau complicații. O astfel de testare este esențială pentru a asigura că noua terapie este dezvoltată responsabil cu management corespunzător al riscurilor pe care toate tratamentele medicale le pot prezenta. Tratamentul standard pentru diabet zaharat de tip 1 presupune injecții zilnice cu insulină și o gestionare riguroasă a dietei și stilului de viață.
Recoltarea de celule stem la nașterea bebelușului reprezintă o șansă la tratamentele viitorului și evitarea respingerii în cazului unui transplant. Tratamentul cu celule stem se utilizează în prezent în întreaga lume în peste 80 de boli grave, precum diferite tipuri de cancer, boli ale sângelui sau sistemului imunitar.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…