Anual, în România se nasc 20.000 de copii prematur. Nașterea prematură are loc atunci când bebelușul se naște cu mai mult de 3 săptămâni înainte de data estimată a nașterii, adică înainte de cea de-a 37 săptămână de sarcină.
Orice copil născut înainte de termen prezintă anumite riscuri, precum problemele respiratorii, însă gradul de prematuritate este factorul care contează foarte mult. Un copil prematur provoacă multă îngrijorare în rândul părinţilor, dar cu ajutor medical și datorită tehnologiilor moderne, precum terapia cu celule stem, nou-născutul poate depăşi pericolele.
Un copilul născut la termen lung cântărește la naștere în general între 3 și 4 kilograme, în timp ce un nou-născut prematur ar putea cântări puțin peste 2 kilograme sau chiar considerabil mai puțin. Dar, datorită progreselor medicale, copiii născuți după 28 de săptămâni de sarcină și care cântăresc mai mult de 1 kg au aproape șanse depline de supraviețuire. 8 din 10 copii născuți după a 30-a săptămână au probleme minime de sănătate pe termen lung sau de dezvoltare, în timp ce bebelușii prematuri născuți înainte de 28 de săptămâni au mai multe complicații și necesită tratament intensiv și sprijin într-o unitate de terapie intensivă neonatală.
Există 3 grade de prematuritate, în funcție de data la care copilul se naște:
Cu cât bebelușul se naște mai devreme, cu atât va fi mai mic, iar capul lui va părea mai mare în raport cu restul corpului, pentru că va avea foarte puțină grăsime. Tocmai de aceea, neavând grăsime, pielea va părea mai subțire și mai transparentă, lăsând să se vadă mult mai bine vasele de sânge de sub ea. De asemenea, se poate observa un puf fin, numit lanugo, pe spate și pe umeri, care în mod normal cade în lichidul amniotic înainte de naștere. Dar, chiar și așa lanugo nu este un motiv de îngrijorare, pentru că 30% dintre bebeluși se nasc cu acest puf care dispare după câteva săptămâni.
Tocmai pentru că nu are grăsime protectoare, bebelușul prematur va fi plasat imediat după naștere într-un incubator sau sub un dispozitiv special de încălzire pentru prematuri. Aici temperatura va fi reglată pentru a o menține corpul cald.
De asemenea, este posibil să observați că un copil prematur va plânge foarte încet, mai mult ca un scâncet firav, uneori chiar deloc, și poate avea probleme cu respirația. Acest lucru este cauzat de faptul că plămânii nu sunt dezvoltați corespunzător, iar sistemul respirator este încă imatur.
Dacă bebelușul prematur se naște cu mai mult de două luni mai devreme, dificultățile sale de respirație pot provoca probleme grave de sănătate, deoarece celelalte organe imature ar putea să nu primească suficient oxigen. Pentru a se asigura că acest lucru nu se întâmplă, medicii vor ține copilul prematur sub observație, monitorizându-i respirația și ritmul cardiac cu un echipament special numit monitor cardio-respirator. Dacă are nevoie de ajutor pentru respirație, i se poate administra oxigen suplimentar.
O serie de factori pot contribui la dezvoltarea copilului prematur. Pe lângă îngrijirea medicală adecvată și mediul corespunzător pentru a se dezvolta până ajunge la greutatea și termenul la care ar fi trebuit să se nască, relațiile cu cei din jur contribuie enorm la dezvoltarea sa.
Iată câteva lucruri importante care favorizează dezvoltarea unui copil prematur:
Complicațiile nașterii premature pot fi atât pentru copil, cât și pentru gravidă. Astfel, pentru gravidă, travaliul prematur este asemeni celui normal, dar folosirea unor tratamente pentru amânarea sau întârzierea travaliului implică niște riscuri: acumularea de lichid în plămâni, stare accentuată de oboseală și slăbiciune musculară, palpitații, modificarea nivelului de zahăr din sânge, dureri de cap, amețeală, stări de greață.
De asemenea, reține că îngrijirea bebelușului prematur este la fel de importantă ca îngrijirea gravidei care a născut prematur. Pentru a face față stresului acestei experiențe, solicită să vedeți bebelușul cât mai curând posibil după naștere și eventual dacă este posibil încearcă să te implici cât mai mult în îngrijirea lui, conform indicațiilor medicilor și ale asistentelor.
Petrece cât de mult timp se poate în camera de îngrijire specială pentru prematuri, pe cât starea ta și a copilului o permit. Chiar dacă încă nu poți ține prematurul în brațe, atinge-l și vorbește-i. Există unități de terapie intensivă care permit părinților să îngrijească prematurii.
De asemenea, chiar dacă alăptarea nu este posibilă, prematurul fiind prea mic pentru a reuși să sugă, mulge laptele cu ajutorul unei pompe speciale și oferă-i copilului lapte matern care este foarte important în dezvoltarea micuțului. Unii copii prematuri pot necesita inițial lichide administrate intravenos sau printr-un tub de alimentare care trece prin gură sau nas direct în stomac. Dar, laptele matern este cea mai bună nutriție posibilă și oferă anticorpi și alte substanțe care îl ajută în dezvoltarea unui sistem imunitar puternic, care-l ajută să facă față infecțiilor.
Un bebeluş prematur provoacă multă îngrijorare în rândul părinţilor, dar cu ajutor medical adecvat poate depăşi pericolele. Cu cât termenul este mai mic, cu atât riscurile sunt mai mari, prematurii fiind în general predispuşi la: hemoragii cerebrale intraventriculare, sindromul de detresă respiratorie, infecţii, retinopatie de prematuritate, tulburări motorii, de vorbire, anemie.
Prematurii reprezintă una dintre categoriile de copii care ar putea beneficia de terapia cu celule stem. De aceea, posibilitatea recoltării de sânge ombilical la copii prematuri este cu atât mai importantă. Celulele stem mezenchimale sunt luate în considerare pentru tratarea afecțiunilor pulmonare, datorită potențialului lor în: scăderea inflamației, modularea răspunsului imun, stimularea regenerării și reparării tisulare, protejarea celulelor epiteliale alveolare, îmbunătățirea micromediului pulmonar.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…