COVID-19 aparține unei familii de virusuri care pot provoca boli respiratorii la oameni, de la răceala comună la boli mai severe, precum sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS). De asemenea, alte două complicații ale infecției cu coronarovirus sunt o formă de pneumonie severă care nu răspunde de obicei la tratamentul standard cu antibiotic și nașterea prematură, pierderea sarcinii sau complicații la naștere.
Noul tip de virus detectat în China, anume COVID-19, este o tulpină de coronavirus care nu a mai fost identificată anterior la om. Motivele de îngrijorare pentru sănătatea publică vin pe fondul faptului că există puține cunoștințe despre caracteristicile virusului, despre modalitatea de transmitere între oameni și despre severitatea și tratarea infecțiilor rezultate.
Noul coronavirus este strâns legat de virusul SARS din 2003 și pare să aibă caracteristici similare. Potrivit experților ECDC (Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor), virusul COVID-19 poate provoca simptome ușoare, asemănătoare gripei, dar și afecțiuni severe, precum pneumonia, dar al cărui spectru clinic nu este, deocamdată, cunoscut pe deplin.
Ca la oricare tip de virus gripal, persoanele cu afecțiuni cronice par să fie mai vulnerabile la complicații.
Printre simptomele frecvente ale infecției cu noua tulpina de Coronavirus se numără:
Măsurile de prevenire împotriva infecției cu noul coronavirus și a celor care limitează răspândirea virusului ar trebui luate de toată lumea, în special de persoanele bolnave, indiferent dacă sunt diagnosticate cu acest subtip viral sau au manifestări clinice similare celor de mai menționate anterior.
Recomandările standard ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru a reduce expunerea și transmiterea bolilor respiratorii includ igiena mâinilor și a căilor respiratorii.
Iată așadar cele mai importante măsuri de prevenire a infecției cu coronavirus, cu atât mai mult de urmat dacă ești însărcinată:
1. Evită aglomerările urbane. Evită pe cât posibil să mergi în locuri aglomerate, unde oamenii stau foarte aproape unii de alții, de exemplu la spectacole, cinema, teatru, conferințe etc.
2. Spală-te cât mai des pe mâini cu apă și săpun.În cazul în care nu ai la îndemână apă sau săpun, folosește o soluție pe bază de alcool.
3. Învață tehnica de spălat corectă. Deși este cea mai banală acțiune cotidiană, statisticile arată că doar 5% dintre oameni de spală corect. Există imagini și videouri în care medici explică modul corect de spălare a mâinilor. Spălatul pe mâini nu trebuie să se facă în grabă sau superficial pentru că devine inutil.
4. Usucă-ți mâinile după spălare. Mâinile ude pot „agăţa” germeni, pentru că aceştia se transferă mai uşor în condiţii de umiditate. De asemenea, uscarea mâinilor poate reduce numărul microbilor rămaşi după spălare.
5. Acoperă gura și nasul de fiecare dată când strănuți sau tușești. De preferat ar fi să folosești o batistă de unică folosință pe care să o arunci după fiecare utilizare. Dar, în cazul în care nu ai la îndemână un șervețel, tușește sau strănută în pliul cotului. Dacă instinctiv îți vine să tușești în palme, atunci asigură-te că te-ai spălat pe mâni și că nu ai atins suprafețele din jur mai ales dacă vorbim de un mediu exterior. Ține cont că folosirea unei batiste pentru strănut nu exclude spălarea mâinilor după aruncarea acesteia la coșul de gunoi.
6. Evită strânsul mâinilor ca formă de salut. Chiar dacă bunele maniere menționează strângerea mâinilor ca formă politicoasă de salut, în această perioadă evitați să faceți acest lucru, de exemplu stabilind cu colegii de serviciu de comun acord să vă salutați doar verbal.
7. Evită contactul cu persoanele care prezintă semne de infecție respiratorie. Dacă observi în jurul tău o persoană că tușește încearcă să te îndepărtezi cât mai mult.
8. Aerisește încăperile în care stai, mai ales dacă lucrezi într-un mediu cu publicul. Virusul gripal se transmite pe calea aeriană, pe lângă cea indirectă, care presupune atingerea unor suprafeţe contaminate. Prin aerisirea spaţiilor în care stăm, reducem concentraţia de microorganisme din încăpere şi, implicit, riscul de infectare.
9. Poartă mască de protecție atunci când există riscul de contaminare. Măștile chirurgicale sunt eficiente deoarece rolul lor este să împiedice particulele lichide să ajungă dintr-o parte în alta, în principiu dinspre echipa operatorie spre câmpul operator care trebuie să fie steril, dar și invers, pentru că poate sărea sânge sau alte lichide. Dar, există și măști cu filtre performante care au capacitatea de a stopa mai multe tipuri de substanțe. Masca de protecție se poartă cu bărbia, gura și nasul acoperite, cu părțile laterale ale măștii cât mai bine lipite de obraji.
10. Evită deplasările în zonele afectate. În contextul epidemiei, este de preferat să eviți deplasările în zonele afectate de coronavirus, iar dacă ai posibilitatea efectuează-ți vaccinul antigripal cu două săptămâni înainte de plecare pentru a minimiza riscul contractării și altor forme de gripă.
Pentru că este vorba de o tulpină nouă de coronavirus, nu există un tratament specific pentru infecția cu acest virus, tratamentul recomandat fiind doar unul simptomatic. Din acest motiv, prevenirea este singurul mod prin care te poți apăra de boală.
Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…
Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…
Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…
Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…
Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…
Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…