Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se manifestă sub forma unor anomalii ale țesutului pulmonar care determină o serie de afecțiuni respiratorii. Bebelușii prematuri sunt predispuși în mod frecvent la displazie bronhopulmonară deoarece plămânii lor sunt insuficient dezvoltați.  

O soluție promițătoare pentru nou-născuții prematuri cu displazie bronhopulmonară se bazează pe tratamentul cu celule stem mezenchimale. Un studiu aflat în fază II care investighează utilizarea celulelor stem mezenchimale din sângele din cordonul ombilical a obținut rezultate remarcabile. 

Studiul inițial a arătat în faptul că transplantul cu celule stem mezenchimale recoltate din sângele din cordonul ombilical în traheea sugarilor prematuri cu risc de displazie bronhopulmonară a fost fezabil și sigur. 

Deși în primă fază nu a existat o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între grupul placebo și grupul de tratament cu privire la rezultatele primare ale mortalității sau displazie bronhopulmonară moderată, analiza grupurilor a arătat o îmbunătățire semnificativă de la 53% la doar 19% la copiii născuți la 23 până la 24 de săptămâni cu displazie bronhopulmonară severă care au primit transplantul cu celule stem mezenchimale. 

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Pentru a continua studiul, echipa de studiu efectuează o fază II suplimentară, pe un grup mai mare de copii prematuri, care se va concentra pe copiii născuți la aceași vârstă gestațională.

Acest studiu este un alt exemplu interesant al gamei largi de terapii potențiale care utilizează sângele din cordonul ombilical al bebelușului și subliniază utilitatea recoltării celulelor stem mezenchimale. Dr. Ellen Ai-Rhan Kim care a participat la această cercetare a declarat: „Ne-am concentrat pe celule stem mezenchimale din sângele din cordonul ombilical , deoarece prezintă mai multe avantaje față de celulele stem mezenchimale derivate din țesuturi adulte, inclusiv imunogenitate mai scăzută și capacitate de proliferare mai mare.”

Ce este displazia bronhopulmonară?

Displazia bronhopulmonară este o formă de boală a plămânilor, care afectează nou-născuții, fiind mai frecventă la prematuri sau la cei cu greutate mică la naștere. Este posibil ca afecțiunea să fie exacerbată sau posibil provocată de ventilația mecanică prelungită pentru a trata alte căi respiratorii specifice nou-născutului prematur. 

Cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât este mai probabil ca acesta să fie afectat de displazie bronhopulmonară. La 23 de săptămâni de sarcină aproape fiecare copil născut va dezvolta displazie bronhopulmonară; cei născuți în jurul a 28 de săptămâni ar vedea riscul de 1 din 4, în timp ce la 30 de săptămâni, șansele se reduc la 1 din 100 de nou-născuți prematuri.

Cei mai importante cauze declanșatoare ale displaziei bronhopulmonare sunt:

• Nașterea prematură;
• Concentrația crescută a oxigenului inspirat în mediul extrauterin;
• Infecții care produc inflamații la nivelul aparatului respirator;
• Malformații congenitale și anomalii care împiedică dezvoltarea aparatului respirator;
• Insuficiența unor vitamine din cauza unei nutriții deficitare.

Simptomele displaziei bronhopulmonare

Diagnosticul de displazie bronhopulmonară este stabilit de medicul neonatolog la nașterea bebelușului. Simptomele sunt adesea observate de personalul medical, dar există situații când acestea sunt observate acasă, după externare:

• Respirația accelerată;
• Respirație șuierătoare;
• Dilatarea anormală a nărilor;
• Retracția coastelor din cauza folosirii excesive a mușchilor respiratori abdominali;
• Semne evidente de extenuare după supt.

Deși există metode de tratament în terapia intensivă neonatală – administrarea de surfactant, ventilație delicată cu minim de oxigen și existența unor dispozitive de ventilație non-invazive eficiente – displazia bronhopulmonară la nou-născuți rămâne o cauză majoră de mortalitate neonatală și poate determina pe termen lung apariția unor complicații importante respiratorii si neurologice.

În prezent, nu există opțiuni eficiente și sigure de tratament. Însă terapia regenerativă cu celule stem mezenchimale poate aduce o nouă speranță acestor copii prematuri, îmbunătățind supraviețuirea și calitatea vieții acestora.

Ce sunt celulele stem mezenchimale?

Celulele stem mezenchimale sunt celule care formează țesuturi și se găsesc în sângele ombilical, țesutul cordonului ombilical și țesutul placentar, precum și în surse adulte, cum ar fi grăsimea și măduva osoasă. Celulele stem mezenchimale au capacitatea de a se transforma în cele trei linii principale de țesut – grăsime, cartilaj și oase, ceea ce le oferă un potențial imens de utilizare în medicina regenerativă. Celulele stem din cordonul ombilical și placenta bebelușului sunt considerate cele mai valoroase, datorită potențialului lor terapeutic.

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Celule stem mezenchimale migrează la nivelul țesuturilor afectate, unde se multiplică și se diferențiază pentru a repara și regenera țesutul lezat sau chiar absent. S-a observat că în cazul displaziei bronhopulmonare, administrarea endotraheală de celule stem mezenchimale din cordonul ombilical determină formarea alveolelor pulmonare, favorizează formarea de noi vase și modulează răspunsul imun prin scăderea inflamației.