La fiecare 39 de secunde un copil moare din cauza pneumoniei, la nivel modial. Majoritatea deceselor s-au înregistrat în rândul bebelușilor, o mare parte fiind în prima lună de viață. Pneumonia la bebeluși este o afecțiune care nu trebuie neglijată, mai ales dacă vârsta este foarte mică. Nou-născuții fac parte din categoria de persoane cu risc ridicat de infectare, din cauza sistemului imunitar scăzut sau în formare.

Pneumonia este o inflamație a țesutului pulomnar, cauzată de bacterii, virusuri sau fungi. Copiii afectaţi de această boală se confruntă cu dificultăți în respiraţie din cauza acumulării de lichid la nivelul plămânilor, obstrucționarea și inflamarea căilor respiratorii, apariția mucusului și reducerea cantității de oxigen în organism. 

Sunt mai multe tipuri de pneumonii existente, dintre care cele mai des întâlnite sunt:

• Pneumonia bacteriană – Cauzată de viruși și bacterii, precum ”streptococcus pneumonia”, ”haemophilus influenzae” și ”staphylococcus aureus”.
• Pneumonia virală – Cea mai des întâlnită formă de pneumonie întâlnită la copii, produsă de virusul de gripă A sau B. Aceasta are o recuperare lentă, de până la patru săptămâni.

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Cum se manifestă pneumonia la bebeluși

Copiii pot dezvolta pneumonie la orice vârstă, însă boala este mai frecventă la nou-născuți și la copiii mai mici de 5 ani. Simptomele pneumoniei variază în funcție de vârsta copilului și de cauza infecției. 

De cele mai multe ori, pneumonia se manifestă ca o gripă sau răceală mai puternică, iar boala ajunge să fie diagnosticată odată ce se acutizează sau apar complicații. Bebelușii cu pneumonie cauzată de bacterii, de obicei, se îmbolnăvesc destul de repede. Boala debutează cu febră mare bruscă și probleme respiratorii imediate, au o respirație neobișnuit de rapidă. În schimb, copiii cu pneumonie cauzată de virusuri vor avea probabil simptome care apar treptat și sunt mai puțin severe, deși respirația șuierătoare poate fi mai frecventă. Chiar dacă în acest caz simptomele sunt mai puțin severe la început, acestea se vor intensifica treptat. 

Pneumonia neonatală este diferită de cea la copilul mare. Nou-născutul cu pneumonie prezintă tipic:

• tahipnee (frecvența crescută a respirațiilor);
• geamăt;
• refuzul alimentației;
• febră sau hipotermie;
• respirație greoaie – la fiecare resporație bebelușul pare că depune efort;
• mușchii de sub piept se contractă atunci când respiră, astfel încât pare că respiră cu toată burta;
• Pauze in respirației (apnee)
• Nu udă scutece timp de 12 ore sau mai mult;
• Iritabilitate;
• Nu se odihnește cum trebuie, doarme în reprize scurte;

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Pe lângă simptomele de mai sus, bebelușii mai mari ar putea:

• Tuse;
• Dificultăți de respirație;
• În timpul respirației se aud sunete „șuierătoare”

Pe lângă simptomele de mai sus, copiii mai mari cu pneumonie pot manifesta:

• Durere în piept sau durere de burtă;
• Vomă după tuse;
• Refuz în a se hrăni sau hidrata.

Pneumonia congenitală este un tip de pneumonie cu care nou-născutul se naște, dar sunt cauzate de aceleași cauze (bacterii, virusuri, fungi). Ea poate apărea la naștere sau în primele 3 zile de viață și este denumită astfel, deoarece contaminarea s-a făcut în perioada fetală, înainte sau în cursul travaliului.

Cauzele pneumoniei la bebeluși

Așa cum menționam anterior, pneumonia la bebeluși este cauzată de o serie de agenți infecțioși, inclusiv virusuri, bacterii și ciuperci. Cele mai frecvente sunt:

• Streptococcus pneumoniae – cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene la copii;
• Haemophilus influenzae tip b (Hib) – a doua cea mai frecventă cauză de pneumonie bacteriană
• Virusul sincitial respirator – cea mai frecventă cauză virală a pneumoniei
• Pneumocystis jiroveci – una dintre cele mai frecvente cauze ale pneumoniei la sugarii infectați cu HIV. Această ciupercă este responsabilă pentru cel puțin un sfert din toate decesele prin pneumonie la sugarii infectați cu HIV.

După cum menționam există și o serie de virusuri (gripale și paragripale) care pot duce la apariția pneumoniei, cum ar fi coronavirus, rinovirus, adenovirus, care dau aşa-numita pneumonie virală.

În cazul pneumoniei congenitale, cauza este un agent infecțios care este în corpul mamei și care devine mai activ în timpul sarcinii sau agentul patogen este activat în timpul travaliului. Prin urmare, întreaga pneumonie congenitală din punct de vedere al timpului de dezvoltare poate fi împărțită în antenatale (cele care se dezvoltă in utero până la momentul livrării) și intranatală (se dezvoltă în timpul nașterii). 

Sursa de infectare poate fi generalizată mamei și se transmite pe cale hematogenă, fie este o infecție amniotică, adică fătul se poate infecta pe cale respiratorie, în momentul în care aspiră lichidul amniotic. Printre infecțiile generalizate care le poate transmite mama, cele care provoacă mai frecvent infecții fetale sunt virozele, toxoplasmoza, listerioza. Infecțiile amniotice au loc prin propagarea unor procese infecțioase de vecinătate (anexite, cistite, pielite, pielonefrite, colite), sau infecții ascendente din căile genitale prin membrane rupte, sau rareori intacte.

Caracteristicile pneumoniei virale și cele ale pneumoniei bacteriene sunt similare. Cu toate acestea, simptomele pneumoniei virale pot fi mai numeroase decât simptomele pneumoniei bacteriene. De asemenea, wheezing-ul este mai frecvent în infecțiile virale.

Tratament pneumonie la bebeluși

În primul rând, diagnosticul de pneumonie la bebeluși trebuie pus de către un medic pediatru sau pneumolog. Dacă nu prezintă complicații majore, medicul poate recomanda tratarea pneumoniei acasă, cu ajutorul antibioticelor (în cazul pneumoniei de natură bacteriană) și a remediilor pentru tuse și febră. 

De cele mai multe ori, odihna, consumul adecvat de lichide și ferirea de frig ajută la o recuperare rapidă a bebelușului. În cele mai multe cazuri, recuperarea se manifestă în felul următor:

• dispariția febrei în aproximativ o săptămână;
• dispariția durerilor toracice și a celor musculare în aproximativ 3-4 săptămâni;
• dispariția tusei, a mucusului și a dificultăților respiratorii în aproximativ 6 săptămâni;
• recuperare completă, între 3 și 6 luni.

Prevenirea pneumoniei este posibilă dacă nou-născuții și copiii mici sunt alăptați devreme, vaccinați, au acces la apă curată, o nutriție bună și o expunere limitată la poluarea aerului.

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Tratarea pneumoniei în mod corespunzător înseamnă ca părinții să fie responsabili și să își ducă micuții imediat la medic pentru a primi tratamentul corespunzător, în cel mai scurt timp, înainte de a apărea complicațiile.

Dacă ești însărcinată și vrei ca bebelușul tău să se nască cu o șansă la o viață sănătoasă, alege recoltarea celulelor stem la naștere.